Primul pas pe pamant Asiatic(continental) l-am facut in Kuala Lumpur. Prima impresie conteaza; nu este definitorie dar conteaza. Experientele au inceput sa apara si iata-ma in valtoarea a ceea ce se numeste pe buna dreptate "outside of your comfort zone". Doi adulti, un copil de 2,4 ani si probabil mult mai multe bagaje decat e necesar pentru o calatorie fara un traseu prestabilit. In intalnirea cu necunoscutul, experienta calatoriilor anterioare si-a spus insa cuvantul si de data aceasta.
Kuala Lumpur e la 6 ore in viitor fata de Ploiesti si la vreo 30 grade C in plus (avand in vedere ca am ajuns acolo la inceputul lui martie). Caldura mare, care si-a pus amprenta pe noi mai mult decat diferenta de fus orar cu care ne acomodasem inca din avion. Ceea ce trebuie sa mentionez: Turkis Airlines merita toata increderea pentru un zbor de lunga durata.
Caldura asadar ... si un copil in perioada "critica"dintre 2 si 3 ani( parintii de toddleri stiu ce zic, pentru toti ceilalti care au uitat sau inca n-au trecut prin asta ... merita oricum experienta :D).
Asia, Kuala Lumpur. Cred ca a fost o alegere corecta, iar ceea ce aveam sa experimentam in saptamana pe care am locuit-o aici vine sa imi intareasca parerea.
Un oras mare, intr-o lume mica. Ne-am reintalnit asadar cu doua personaje intalnite pe aeroportul din Istambul, in escala. Si cum nimic nu e intamplator, cu unul dintre personaje tinem in continuare legatura. Un calator ca si noi, cu o poveste cel putin la fel de interesanta si cred ca n-are sa se supere daca voi vorbi vreodata aici (si) despre povestea lui.
Am stat prea putin ca sa pot vorbi cu adevarat despre Kuala Lumpur dar:
Am mancat cu precadere mancare japoneza, am cumparat fructe de la un magazin indian (mica Indie), am remarcat toate magazinele de firma din mall-uri ca fiind cam pe acelasi tipar ca pe la noi si daca e ceva ce n-am inteles, a fost ca aveau si haine mai groase, cu maneca lunga gen, ceea ce din punctul meu de vedere nu se potrivea cu clima. Insa "normalitatea"la ei este ca atunci cand temperaturile scad putin sub 28 grade, se poarta maneci lungi. Corect. Ceea ce este normal pentru ei ...este normal pentru ei :)
Am fi putut sta departe de turnurile gemene Petronas? Nicidecum. In fata lor se afla un imens parc de distractii pentru copii plus, bonus, o piscina(tot pentru copii) cu o cascada artificiala. Symphony Lake. Am fi stat acolo si zi si noapte daca n-ar fi trebuit sa mai ajungem si pe-acasa, sa nu ne dam peste cap programul deja dat peste cap de fusul orar.
Dar chiar si asa, am admirat spectacolul de lumini oferit de turnuri si de fantana din fata lor, care mi-a amintit cumva de Las Vegas si al lui Bellagio cu fantana cantacioasa din fata, care ne-a vrajit cu vreo 8 ani in urma de era sa intarziem la propria nunta :). Ei bine fantana de aici mi s-a parut totusi o copie putin mai timida. Spun mi s-a parut.
Insa turnurile .... 88 de etaje puse unul peste altul te fac sa te inalti cu privirea pana in cer, putin cate putin asa, ca nu-ti vine a crede ochilor. Cand esti acolo nu te mai gandesti ca sunt printre cele mai inalte cladiri din lume, ca sunt niste cladiri "cu greutate", cam 300 000 de tone pe un singur (picior) turn si ca au aproape jumatate de kilometru in sus. Sunt atat de impozante incat in prima faza e posibil sa nici nu-ti dai seama ca te afli langa ele, mai ales daca ajungi acolo cu metroul, via mall Suria KLCC, imensul mall de (fite) firma aflat oarecum la parterul turnurilor( in realitate vreo 6 etaje de mall sofisticat).
Va urma ...